Fuckăru’ mă vrea
Încep cu vestea tristă… și nu stiu ce să zic că s-a întâmplat… însă toți cei trei puiuți au murit.
În altă ordine de idei… se pare că sunt cel mai frumos pisic din cartier și am o latură feminină descoperită de căteva zile de fuckăr, care nu mai are ochi pentru Liz ci pentru mine.
Îmi cântă serenade, îmi recită poezii și îmi declamă ode despre cât de negru, lucios și minunat sunt. Mă măgulește cu atenția lui, însă trebuie să spun că eu nu simt deloc că aș avea acea latură feminină care pe el îl atrage, așa că fug mâncând pământul, mă apăr prin colțurile grădinii și, când nu mai pot, mă arunc la Code în brațe să mă apere ea.
Fuckărul nu se lasă… cântă/recită/aclamă cât e ziua de lungă. Liz a crezut că este vorba de ea în poezii, s-a dus fericită la el… și când colo.. el după mine.
Prima dată am crezut că e o capcană ca să mă bată… însă nu… el mă adoră.
Ăsta e prețul frumuseții mele.








